Articol

ESC Paris 2019, ziua 4

ESC Paris 2019, ziua 4

 

         Cea de a patra zi a Congresului European de Cardiologie a continuat cu prezentarea unor cercetari care au intarit ideea generala a acestui congres, si anume ca imbunatatirea controlului factorilor de risc cardiovascular amelioreaza prognosticul general.

 

Congres cardio PAris 2019

 

UK-Biobank

400.000 pacienti au fost inrolati in acest studiu observational in care grupurile de comparatie au fost selectate folosind nivele de LDL-C plasmatic de 100 mg/dl, ulterior survenind o noua dihotomizare in functie de valorile TA sistolice (TAS). Diferentele dintre grupuri au fost relativ mici, dar studiul s-a efectuat in preventie primara. Diferenta de LDL- C medie intre cele 2 grupuri a fost de 14.7 mg/dl, iar intre cele 2 grupuri selectate pe criterii de TAS de 2.9 mm Hg. Modelele predictive au identificat un risc de evenimente cardiovasculare totale mai mic cu 27% in grupul pacientilor cu LDL-C redus, respectiv 18% in grupul pacientilor cu TAS redusa. Subgrupul de pacienti care a cumulat valori de LDL-C si TAS mai mici a prezentat o scadere de risc de evnimente cardiovasculare de 39%.

Scaderea de risc pare a fi aditiva si doz-dependenta. Studiul nu a inclus pacienti aflati pe terapie, sugerand ca prima masura de preventie primara modificarea stilului de viata si a dietei in idea corectarii in timp a valorilor de risc. S-a estimat de catre autori ca o scadere de 38.7 mg/dl a LDL- C (1 mmol/l) si a TAS cu 10 mm hg poate genera o reducere a riscului cardiovascular global de 80% (“lifetime risk”), respectiv o reducere a moratlitatii cadriovasculare cu 68%.

 

HOPE-4

Modificarea factorilor de risc cardiovascular poate aparea si prin efectul presional al comunitatii. Educatia joaca un rol fundamental in intelegerea bolilor cardiovasculare si presiunea comunitara se poate transforma intr-o grija comunitara. Cu cat populatia vizata are un nivel socio-economic mai redus, influenta comunitara pare a fi mai importanta. Dupa modelul fibrilatiei atriale din studiul IMPACT-AF, in 2 tari de pe 2 continente, aflate din puct de vedere economic in randul tarilor in curs de dezvoltare, Columbia, respectiv Malaezia, s-a realizat un program educational comunitar care a avut 3 compomente. S-a identificat populatia la risc prin screening populational realizat de catre personalul de studiu nemedical impreuna cu medicii de familie folosind algoritmi cuprinsi in aplicatii electronice care au generat nevoia si intensitatea terapiei . Aplicatiile au fost folosite si pentru consiliere educationala. In al 2-lea pas a fost furnizata medicatia antihipertensiva si hipolipemianta intregii populatii vizate, iar in al 3-lea pas a fost solicitat sprijinul familial si comunitar. Pacientii care au beneficiat de toate cele 3 etape au fost inclusi in grupul interventional, cei care au beneficiat doar de identificarea de risc si au primit medicatie fara consiliere personala fiind inclusi in grupul standard.

Implicarea comunitara a generat pe parcursul celor 12 luni de studiu in cele 30 localitati o reducere de risc cardiovascular la 10 ani calculat pe modelul Framingham de 40%. Scaderea de risc a survenit din imbunatatirea nivelelor lipidice (-0.6 mml/l in grupul interventional vs. -0.19 in grupul de terapie standard) si din imbunatatirea tintelor tensionale sub 140 mm hg TAS (69% populatie vs. 30%, ambele diferente semnificative statistic).

Ajutorul non-medical utilizat in asociere cu suportul electronic si supervizat prin intermediul medicinii primare precum si consilierea / sprijinul comunitatii locale cu specific individual a generat o imbunatire marcata a controlului factorilor de risc dincolo de strategii la nivel macro-populational.

 

Registrele EuroHeart

La nivelul Societatii Europene de Cardiologie a existat un interes constant in a initia registre de boli cardiovasculare avand astfel o imagine de ansamblu asupra variatelor situatii fiziopatologice. Aceste registre au fost realizate ca si campanii, fara o continuitate a includerii datelor si a urmaririi pacientilor. Pornind de la modelele nordice de colectare a datelor medicale a fost intiat programul EuroHeart si care va debuta efectiv in 2020. Are la baza suport IT la nivel European si vizeaza constituirea de baze de date unitare interconenctate si care la nivel comunitar poate constitui baza raportarii in relatie cu finatatorul serviciilor de sanatate, la nivel national poate constitui baza raportarilor statistice iar la nivel European poate constitui baza unor proiecte populationale de cercetare care ar acumula o cantitate enorma de informatie medicala in dinamica.

 

                                                    Ana Maria Vintila & Vlad Vintila

Comentarii