Guvernul a anuntat indexarea bugetului Casei pentru medicamentele compensate. Majorarea se face cu rata inflatiei din trimestrul 4 2019.

Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente si Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice au primit cu speranta anuntul facut de Guvern de majorare a bugetului pentru medicamente.

Totusi, problemele raman potrivit directorului executiv ARPIM, Dan Zaharescu:

Finanţarea este în continuare insuficientă pentru a acoperi nevoile de tratament ale pacienţilor români.

Intr-o linie similara, APMGR deplange presiunea taxei claw back, prin vocea directorului sau  executiv, Valentina Baicuianu:

Taxa a devenit nesustenabilă şi  atrage după sine efecte negative pentru pacienţi, precum dispariţia a mii de medicamente importante de pe piaţă, adâncindu-se astfel criza medicamentelor din România. Creşterea bugetului medicamentelor în fiecare trimestru prin indexarea cu inflaţia este o măsură minim necesară.

Producatorii au acuzat in numeroase randuri ca taxa claw-back nu este in fapt un mecanism de reglare financiara si o sursa de venit cu aport din ce in ce mai mare la bugetul de stat.

Despre taxa clawback, calcul si istoric:

• introdusa pentru prima data in 2009
• trebuia sa fie doar o masura fiscala temporara in contextul crizei economice
• este inca in vigoare dupa 10 ani
• cuantumul taxei reprezinta diferenta dintre valoarea consumului real de medicamente si bugetul aprobat trimestrial (BAT), diferenta este impartita intre producatorii de medicamente in functie de vanzarile produselor in regim compensat
• procentul actual al taxei clawback este 27,5%. Astfel, desi asigurati, 3 pacienti din 10 sunt suportati de industrie si nu de CNAS.
• cea mai mare problema in viziunea producatorilor farmaceutici este cea a adaosurilor comerciale care trebuie suportate tot de catre producătorii de medicamente
• mai mult, este considerata injusta de catre jucatorii generici, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. In acest moment, taxa clawback reprezinta o treime din pretul de producator pentru medicamentele sub 25 de lei, in comparatie cu aproximativ un sfert  pentru medicamentele mute mai scumpe.
• nivelul si modul de calcul al taxei au dus la disparitia a aproximativ 2.000 de produse ieftine, din cauza ca acestea au devenit nesustenabile din punct de vedere comercial. Mai mult, potrivit asociatiei producatorilor generici (APMGR), inca 2.300 de medicamente sunt sau vor fi in aceeasi situatie.